Tort cu ciocolată, migdale și cappuccino

          Am făcut acest tort pentru noi ca să folosesc blatul și frișca ce mi-au rămas de la tortul prințesă, să încerc combinații noi la creme și să mai exersez îmbrăcatul în pastă de zahăr. Din păcate nu am prea multe imagini cu etapele realizării tortului, dar mi-a plăcut mult de tot rezultatul (mă refer la gust) așa că vi-l arăt și vouă.

          Blatul este cel de la tortul Pădurea Neagră (doar două din cele 4 foi care ies dintr-o cantitate), iar în plus am folosit și pișcoturi însiropate în cafea.

          Ingrediente:

          Pt. crema cu migdale și ciocolată neagră:

• 100 gr. migdale măcinate;
• o tabletă ciocolată neagră (am folosit Primola cu 55% cacao);
• 2 ouă;
• 4 lg. zahăr;
• 2 lg. amidon;
• 350 ml. lapte;
• 15 gr. gelatină;
• 250 ml. frișcă lichidă.

          Pt. crema cu cappuccino și ciocolată albă:

• 2 plicuri cappuccino clasic;
• 100 gr. ciocolată albă;
• 2 ouă;
• 4 lg. zahăr;
• 2 lg. amidon;
• 350 ml. lapte;
• 15 gr. gelatină;
• 250 ml. frișcă lichidă.

          Pentru că deja aveam blatul făcut, mai întâi am făcut crema cu migdale și ciocolată neagră. Într-o crăticioară se amestecă ouăle cu zahărul și amidonul, se adaugă laptele și se pune pe baie de aburi, amestecând continuu până ce se îngroașă ca o budincă, apoi se dă deoparte. Ciocolata se topește și ea pe baie de aburi și se adaugă cremei de ouă împreună cu migdalele, se amestecă și se lasă la răcit. Gelatina se hidratează în apă rece cât să o acopere. Se bate frișca. Când crema s-a răcit se topește gelatina pe baie de aburi, se amestecă cu crema de ciocolată, apoi se adaugă frișca.
          Pe un platou am pus pereții formei în care am copt blatul, o foaie de blat pe care am însiropat-o puțin cu cafea, crema cu ciocolată neagră și migdale, apoi pișcoturi însiropate în cafea, după care am dat tortul la frigider până ce am făcut cealaltă cremă.
          Crema cu ciocolată albă și cappuccino am făcut-o la fel ca pe cea cu ciocolată neagră și migdale, doar că în loc de ciocolată neagră am topit ciocolată albă, iar în loc de migdale am pus cappuccino în crema caldă. Am turnat cea de-a doua cremă peste pișcoturi, iar deasupra am pus a doua foaie de blat (nu am însiropat-o ca să nu se înmoaie pasta de zahăr), după care am dat din nou tortul la frigider.

           După ce s-au închegat frumos cremele am îmbrăcat tortul într-un strat subțire de unt frecat cu puțin zahăr pudră și esență de vanilie,

l-am dat din nou la frigider, apoi l-am îmbrăcat în pastă de zahăr și l-am ornat (în grabă) cu lalele.
Secțiune:

          Dacă nu era pentru noi tortul, aș fi îndreptat blatul de jos ca să arate mai frumos secțiunea. Combinația de gusturi mi-a plăcut mult, sigur o să repet figura. Să aveți poftă!

Panini

          Chiflele acestea m-au cucerit de prima dată deoarece sunt foarte pufoase, iar coaja e subțire și moale, aproape inexistentă!

          Ingrediente:

• 500 gr. făină;
• 300 ml. lapte;
• 25 gr. drojdie proaspătă sau un plic drojdie uscată;
• 1 lg. zahăr sau miere;
• 1,5 lgt. sare;
• 40 gr. unt;
• + o jumătate linguriță amidon și 150 ml. apă pt. uns.

          Se frământă aluatul (la nevoie se mai adaugă puțină făină ca să rezulte un aluat neted și elastic),

se pune într-un castron uns cu ulei, se acoperă cu folie de plastic

și se lasă la dospit.

          Aluatul dospit se răstoarnă pe suprafața de lucru ușor înfăinată, se aplatizează cu palmele și se împarte în 8 triunghiuri aproximativ egale.

Din fiecare triunghi se modelează câte o sferă și se așează în tavă pe hârtie de copt.

Tava se acoperă cu folie de plastic unsă cu ulei și se lasă până ce chiflele își dublează volumul.

          Chiflele dospite se dau la cuptorul preîncălzit la 200⁰ C pt. 20 min. sau până se rumenesc.
          Între timp facem și lichidul cu care le vom unge.

Dizolvăm amidonum în apa rece, apoi dăm amestecul într-un clocot.
          Când s-au copt chiflele le scoatem din cuptor

și le ungem cu lichidul călduț.

          Rețeta o am de la Laura Adamache, însă de-a lungul timpului i-am adus ceva modificări (ca aproape tuturor rețetelor pe care le fac des :)) ).
          Enjoy!

Tort prințesă

          De mult timp voiam să încerc să fac un astfel de tort, iar ocazia s-a ivit de ziua nepoțicii mele, așa că nu am mai stat pe gânduri și am purces la treabă! Iată ce a ieșit:

          Nu am folosit o rețetă nouă, ci am combinat creme și blaturi care știam deja că-mi ies bine. Mai întâi am făcut două blaturi: cel de la tortul Pădurea Neagră pe care l-am copt în forma cu diametrul de 24 cm și blatul cu cappuccino pe care l-am copt într-o cratiță cu diametrul de aprox. 20 cm.

          Am tăiat ambele blaturi în câte 4 foi, iar de la cel cu cacao am folosit doar 2 foi. Am pus o foaie din blatul maro pe platou, l-am însiropat puțin, iar în jurul lui am pus pereții formei în care l-am copt.

          Am pus apoi un mousse de ciocolată cu lapte,

iar deasupra a doua foaie de blat ușor însiropată, după care l-am dat la frigider până ce am făcut a doua cremă.

          Crema de vanilie am făcut-o la fel ca pe mousse-ul de ciocolată, doar că nu am pus ciocolată, amidonul l-am înlocuit cu o budincă de vanilie, iar esența de rom cu esență de vanilie. Din carton am făcut un cerc cam de dimensiunile blatului cu cappuccino,l-am învelit în folie, l-am fixat pe tort cu scobitori și am turnat crema de vanilie

peste care am pus o foaie de blat cu cappuccino, am însiropat ușor și l-am dat la rece peste noapte.

          Pentru partea de sus a tortului am făcut crema cu cappuccino, am pus vreo 3 linguri pe tort,

apoi din nou foaie de blat căreia i-am tăiat un cerculeț la mijloc,

apoi iarăși cremă, iarăși blat și tot așa până am terminat toate foile de blat. Ultima foaie fiind cea de la baza blatului nu mi-a încăput în inelul de carton, așa că am fost nevoită să-l dau jos.

          Am dat tortul la rece pentru câteva ore, apoi am decupat partea de sus și cea de jos astfel încât să semene cu o fustă (sau mai degrabă un clopoțel :)) ).

Am frecat jumătate de pachet de unt, l-am amestecat cu crema de cappuccino rămasă și am îmbrăcat tot tortul într-un strat subțire din acest amestec, insistând mai ales acolo unde era expusă crema cu frișcă (pentru ca să nu se înmoaie pasta de zahăr).

          Am dat din nou tortul la rece, apoi i-am fixat păpușa (îmbrăcată și ea în pastă) și l-am îmbrăcat în pastă de zahăr. Mai întâi am făcut volănașele de jos, apoi am suprapus fășii din pastă de zahăr roz îndoite într-o parte ca să pară cute ale rochiei. Pe marginea platoului am pus numele cu litere decupate din pastă, fluturași și tot din pastă am făcut biluțe în care am înfipt lumânările.

          Un fluturaș mai de aproape:

          Portret :))

          În concluzie, nu a fost extrem de greu de făcut ci a necesitat doar ceva documentare înainte și multă, multă răbdare (mi-a luat cam 8 ore să-l ornez, dar oricum eu mă mișc cu viteza melcului). Briana a fost foarte încântată de el, la fel și toți adulții care l-au văzut, așa că eu mă declar mulțumită și abia aștept să mai fac unul!

Tort diplomat

          Poate o să spuneți că nu e rețeta clasică de diplomat, dar eu fac acest tort de câțiva ani și ne place foarte mult! De data aceasta l-am făcut în formă de inimă (pentru ziua de naștere a soțului meu) și l-am ornat cu primii mei trandafiri din pastă de zahăr!

          Ingrediente:

• 500 ml. frișcă lichidă;
• 500 ml. lapte;
• 8 gălbenușuri;
• 300 gr. zahăr;
• 30 gr. gelatină (3 plicuri);
• 1 plic budincă de vanilie sau 2 lg. amidon;
• esență de vanilie;
• fructe tăiate mărunt și scurse bine;
• pișcoturi sau blat de pandișpan.

          Mod de pregătire:

          De data aceasta eu am folosit un blat pe care l-am făcut din 3 ouă mari, 1 lg. ulei, 4 lg. de zahăr și 4 de făină. Am separat gălbenușurile de albușuri, albușurile le-am bătut spumă, am adăugat zahărul și am bătut în continuare, apoi am adăugat gălbenușurile amestecate cu uleiul și câteva picături esență de vanilie, am amestecat, am adăugat făina și am amestecat ușor, am turnat compoziția în tava (24 cm.) cu hârtie de copt și am dat la cuptorul preîncălzit la foc potrivit pt. 30 min.

          Gălbenușurile se amestecă cu zahărul și budinca într-o crăticioară, se adaugă laptele și se pune pe baie de aburi amestecând continuu până se îngroașă ca o budincă, apoi se adaugă esența de vanilie și se lasă la răcit.

          Gelatina se dizolvă în apă rece (doar cât să o acopere). Puteți să o dizolvați într-un ibric, eu de obicei o pun în cană ca să mă asigur că atunci când o topesc nu o încălzesc prea tare (de, am avut ceva traume în trecut cu gelatina, așa că acum suflu și-n iaurt :)) ).

          Fructele se taie bucățele cât mai mici și se scurg bine. Eu de data asta am folosit o portocală mică, 2 kiwi și cam o treime dintr-un compot de ananas. E important să nu folosiți prea multe fructe pt. că altfel tortul nu o să se închege, o să rămână moale (am pățit-o și p-asta de vreo două ori, dar omul din greșeli învață). Eventual puteți orna tortul cu fructe mai multe, eu de obicei așa fac.

          Frișca se bate (nu chiar atât de tare ca atunci când o folosim pentru ornat).

          Blatul l-am tăiat în două foi, am așezat prima foaie pe platou și am însiropat-o cu zeamă din compotul de ananas.

          Gelatina se topește pe baie de aburi, se amestecă bine cu crema răcită care apoi se toarnă peste frișcă și se amestecă, iar la sfârșit se adaugă fructele și se amestecă din nou. Se așează pereții de la forma în care s-a copt blatul pe platou (în jurul foii de blat, sper să înțelegeți ce spun), se toarnă compoziția și se nivelează,

iar deasupra se așează cea de-a doua foaie de blat însiropată.

          Se dă la frigider unde se lasă câteva ore sau peste noapte, după care se scot pereții formei de copt

și se ornează după imaginație cu frișcă, fructe... De data aceasta l-am ornat cu frișcă, trandafiri din pastă de zahăr și frunze din marțipan.

          Rețeta o am de pe culinar.ro/forum, iar pentru decor m-am inspirat de la Lissa căreia îi mulțumesc din suflet deoarece am învățat foarte multe lucruri de la ea în materie de torturi.

          Enjoy!

Rozete

          Pentru că fac pâine/chifle/pâinici/cornuri aproape zilnic am încercat și adaptat destul de multe rețete (păcat că de cele mai multe ori mi-e lene să fac poze), iar una pe care o repet destul de des este și cea de rozete.

          Ingrediente:

• 500 gr. făină;
• 1 lgt. sare;
• 50 ml. ulei;
• 300 ml. lapte;
• 1 lg. zahăr;
• 1 cub de drojdie (25 gr.);
• 1 gălbenuș + câteva picături de lapte pt. uns;
• semințe pt. presărat.

          Cum procedăm:

          Pentru că mașina de pâine m-a lăsat, am trecut la folosirea robotului de bucătărie. Am cernut făina în vasul robotului, am adăugat sarea

și le-am amestecat bine.

          Am încălzit puțin laptele, am adăugat zahărul și drojdia și am amestecat.

          Am făcut o groapă în mijlocul făinii, am adăugat uleiul

apoi laptele+zahărul+drojdia

și am pus robotul la treabă

să amestece apoi să frământe 4 min.,

 l-am lăsat să se odihnească 5 min., apoi am mai dat 4 min. frământare

apoi am scos aluatul pe masă

 și l-am frământat și eu câteva minute.

          Am uns vasul robotului cu ulei, am pus aluatul în el, l-am acoperit cu folie de plastic și l-am lăsat să dospească.

          După 35 - 40 min. arăta așa:

          L-am răsturnat pe suprafața de lucru presărată cu făină, am apăsat cu palmele pe toată suprafața lui ca să scot aerul,

și l-am împărțit în 8 triunghiuri cât de egale am putut eu.

Am luat fiecare triunghi în parte și l-am răsucit dinspre vârf

spre bază.

Am obținut astfel 8 rulouri.

Am luat primul rulou și l-am modelat în forma unui șnur de vreo 25 - 30 cm., apoi l-am înnodat lejer,

iar capetele le-am introdus sub nod astfel:

          Am așezat rozetele în tavă pe hârtie de copt și le-am acoperit cu folie de plastic unsă cu ulei.

          Între timp dăm drumul la cuptor la 200⁰ C. După ce rozetele au crescut le-am uns cu gălbenușul amestecat cu lapte și am presărat semințe de susan deasupra,

apoi le-am dat la cuptor pt. 20 - 25 min.

          De obicei îmi ies mai frumoase, dar de data aceasta făceam și o prăjitură (blatul era în cuptor, iar crema pe foc!), așa că m-am cam grăbit... Oricum, sunt mult mai gustoase decât pâinea de cumpărat și merită făcute!

          Enjoy!